0722-870-777

Programare online
Facebook Google Twitter LinkedIn

POSIBILITATI TERAPEUTICE DE RECUPERARE A PARULUI

Parul, ca anexa cutanata, acopera întreaga suprafata a pielii, cu exceptia palmelor si talpilor. Desi nu are vreun rol vital important, parul are functii de termoreglare, de protectie împotriva agresiunilor fizice si intervine în comunicarea sociala si sexuala. De aceea, afectiunile parului au un impact semnificativ atat social cat mai ales, psihologic.

Din acest punct de vedere, trata-mentul afectiunilor parului a reprezen-tat si reprezinta un interes aparte, atat in lumea medicala cat si in saloanele de infrumusetare. Pentru abordarea afec-tiunilor care evolueaza cu pierderea sau rarirea parului, medicul actioneaza prin stabilirea unui diagnostic clar, prin eva-luare clinica si paraclinica, identifica mecanismul etiopatogenic ce a determi-nat afectarea foliculului pilos, urmareste eventuale asocieri morbide, stabileste prognosticul bolii si tratamentul adecvat. In ultimii ani, rezultatele cercetarilor in domeniul fiziopatologiei parului au im-bogatit semnificativ arsenalul terapeutic, de aceea medicului ii revine sarcina de a stabili clar diagnosticul si tratamentul cel mai potrivit. Aplicarea aleatorie a unor tratamente considerate de regenerare a parului, in afara faptului ca pot fi inefi-ciente, dimpotriva, daca sunt folosite in alopecii in care pot inrautati evolutia bo-lii, determina inrautatirea si prelungirea afectiunii.

Dermatologia este specialitatea me-dicala care pregateste medicul in abor-darea complexa si corecta a afectiunilor parului, de aceea consider imperativ un consult dermatologic, eventual urmat de alte investigatii, inainte de a initia un tra-tament de recuperare a parului. In cazul pierderii sau raririi parului, toate zonele pot fi afectate, dar o influenta majora asupra pacientului au zonele de la nivelul scalpului, sprancenelor, genelor si fetei. De aceea, marea majoritate a tratamen-telor sunt solicitate si elaborate in acest scop.

In clasificarea generala, alopeciile sunt impartite in alopecii necicatriciale, in care exista posibilitatea remisiei spon-tane sau sub tratament si alopecii cicatri-ciale, asociate cu alterarea structurii te-gumentului adiacent, care duc la pierdere definitiva a parului din zona afectata. La interfata dintre aceste doua clase mari se afla alopeciile bifazice, care dupa o faza initiala reversibila, trec intr-o faza irever-sibila, cu inlocuirea foliculului pilos de tesut fibros.

Dupa stabilirea clara a diagnosticului si a mecanismelor patogenice, se poate alege tratamentul cel mai potrivit bo-lii respective. Abordarea terapeutica, in conceptia mea, trebuie facuta in urmato-rii pasi:

  1. Identificarea carentelor, dezechilibrelor si comorbiditatilor asociate care pot ac-tiona ca factor declansator sau agravant si initierea tratamentului acestora.
  2. Intreruperea mecanismului patogenic al dezvoltarii alopeciei respective.
  3. Stimularea directa sau indirecta a cres-terii parului.

Apare ca o concluzie logica, sustinuta de observatiile clinice in cei peste 20 de ani de activitate in clinica mea de tricolo-gie, ca stimularea cresterii parului in lipsa intreruperii lantului etiopatogenic deter-minant, este sortita esecului, sau, si mai rau, poate determina evolutia bolii.

Stimularea cresterii parului poate fi efectuata prin diverse metode:

1 Metode fizice:

2 Metode chimice:

3 Metode biologice Au fost dovediti ca factori de stimulare a fazei anagen, de crestere a parului urmatorii: • IGF1 ( factorul de crestere al insulinei), al caror proteine de legare scad in faza de stagnare/ cadere a parului. • factorul de crestere hepatocitar (HGF) • factorul de crestere fibroblastic (FGF) • factorul de crestere keratinocitar(KGF) • factorul de crestere al endoteliului vascular (VEGF) • vitamina C, vitamina D, peptidele inrudite cu parathormonul (PTHrp) • capsaicina, etc

Aceste mecanisme sunt activate prin administrarea sistemica, sau locala a substantelor care le genereaza.

PRP - plasma imbogatita in trombo-cite, este un principiu folosit extrem de frecvent in ultimii ani in terapiile de re-generare a parului. Este de retinut ca ac-tioneaza prin intermediul factorilor de crestere si prin aportul nutritiv. In alo-peciile inflamatorii si cele cu mecanism autoimun, dimpotriva, poate avea un efect agravant. In afara de acest aspect, o mare problema o pune dispozitivul de separare a sangelui, deoarece daca acesta nu ofera trombocite viabile, dispare po-sibilitatea activarii factorilor de crestere, iar daca nu separa leucocitele si hema-tiile, poate declansa reactii inflamatorii sau, si mai rau, reactii autoimune.

Injectarea de celule stem - plecand de la principiul ca celulele stem administrate preiau rolul si inlocuiesc ce-lulele deficitare in tesutul tinta, acest procedeu se foloseste si in metodele regenerative ale parului. Celulele stem injectate pentru regenerarea parului pot fi obtinute prin extragere din tesut adipos, din sange, sau din creasta eliaca. Utilizarea acestei metode in regenerarea parului, este inca discutabila, atat ca in-dicatie generala, ca mod de utilizare, cat si ca dezvoltare de efecte nedorite.

Tratamente hormonale - in alope-ciile androgenetice, datorita implicarii mecanismelor hormonale, sunt folositi hormoni de substitutie, sau, dimpotri-va, blocanti ai expresiei altor hormoni (prolactina, testosteron, progesteron, etc). In alopeciile asociate cu deficitul sau supraproductia de hormoni tiroi-dieni, sau cortisol, deasemenea, substi-tutia sau blocarea expresiei hormonale pot fi folosite in tratamentele de regene-rarea parului. Este de la sine inteles ca aceste metode necesita colaborarea cu un medic endocrinolog.

4 Metode chirurgicale

Implantul de par, se adreseaza alo-peciilor ireversibile, unui tesut cu struc-tura normala si vascularizatie pastrata. Implantul de par este total contraindicat alopeciilor care pot fi recuparate prin tra-tament medical. In alopeciile cicatriciale, sau agenezii, din cauza alterarii vasculari-zatiei si structurii fibroase, se indica exci-zia zonei cicatriciale directa sau sustinuta de expander tisular, iar implantarea de par propriu ramane ca a doua alegere sau pentru completarea rezultatului re-ductiei de scalp. Parul recoltat in vederea implantului, poate fi obtinut de la nivelul scalpului prin extragrea din lambou cuta-nat ( STRIP) sau prin extragerea folicula-ra directa ( FUE). Deasemenea, la nevoie, pot fi extrase unitati foliculare prin meto-da FUE din alte parti ale corpului ( barba, torace, pubis, etc ) in vederea reimplanta-rii zonei alopecice.

In intentia regenerarii parului, atat metodele medicamentoase cat si cele chirurgicale, necesita un diagnostic co-rect, o abordare responsabila si o indi-catie clara. In lipsa acestora, ca de altfel in orice alta problema de sanatate, re-zultatele sunt inconstante, sub asteptari, dar mai ales, poate aparea o agravare a patologiei.